China - Nu zi hop pana nu sari gardul

Casuta meaAcum o saptamana - sau ceva de genul acesta - am vazut o garsoniera intr-un bloc nou si frumos proaspat construit. Imi placea cel mai mult din ce am vazut pana la momentul respectiv. Singura problema era ca vis-a-vis era un santier unde se construieste un alt bloc - probabil la fel de inalt ca si cel in care este garsoniera. Ca orice om normal, intreb agentul imobiliar cand se termina lucrul pe santier pentru ca eu am un somn foarte usor si ma trezeste orice. Ei bine, raspunsul a fost ca in jurul orei 18.00. Fiindca nu prea m-a convins ii zic ca o sa vin personal in jurul orei 18 sa vad eu cu ochii mei ca se opresc. Din acest moment agentul a inceput sa insiste sa semnez in acel moment contractul, sa ii dau un "deposit" de 1000 rmb pentru ca altfel daca vine altcineva inchiriaza, ca a mai venit o fata sa vada garsoniera etc. Toate aceste insistente m-au inversunat mai mult sa nu semnez si nici sa nu ii dau bani. Raspunsul meu a fost simplu si taios: "Pana nu vad cu ochii mei ca nu se opreste lucrul in jurul orei 18, nu pot sa dau niciun ban. Cu atat mai mult ca acum e ora 14, consider ca puteti sa asteptati inca 4 ore. Daca e asa cum spuneti dvs atunci nu aveti de ce sa va temeti pentru ca voi semna!". Am batut palma si am plecat.

La intrarea in cladire am rugat-o pe Angie sa intrebe niste oameni din zona care e adevarul despre santier. Unii au spus ca lucrul se opreste pe la ora 19, altii ca pe la 21, iar niste vanzatori la un magazin de peste strada au zis ca niciodata mai tarziu de ora 23. Hmm... ce sa cred... Avand aceste informatii m-am decis sa vin la ora 18 si ceva sa vad cu ochii mei care e situatia reala cu santierul. Prin urmare am plecat spre birou.

Pe la ora 17 Angie imi zice ca garsoniera a fost inchiriata. Prima reactie a fost:

- Cum adica a fost inchiriata?! Nu am batut palma cu agentul?
- In China daca nu dai depozit te poti astepta sa se intample astfel de lucruri
- Da, dar am batut palma cu omul acesta! Daca a inchiriat-o inseamna ca omul nu are cuvant de onoare si ca e mincinos!
- ...

Tot in acelasi bloc, alte doua garsoniere, isi asteapta chiriasul. A doua zi mergem sa vedem. Aproximativ la fel ca cea de cu o zi inainte dar parca mai uratele putin. Fiind din ce in ce mai presat de timp zic hai sa mai dau agentului o sansa. Ma duc cu Angie sa le mai vad si poate cine stie, ma si decid la una dintre ele. Pana la urma ma decid si a inceput frecusul din partea mea - muta frigiderul dincolo, rasuceste patul asa pt ca altfel imi bate aerul conditionat in cap, pune-mi interfonul in engleza, cum dupa aproximativ jumatate de ora de chin nu au reusit sa-l puna in engleza le zic sa-l opreasca cu totul - nici asta nu au reusit. In fine. Dupa cateva ore de frecus cum trebuie hai sa semnam hartii si a sa ne vedem de drumurile noastre. Dau "deposit" 1000 rmb, semnez hartia si plecam ramanand clar ca trebuie sa ne vedem a doua zi sa le dau restul de bani (garantie 2 luni ca nu plec inainte de terminarea contractului si inca o luna chiria avans).

URA!!! Am inchiriat! Sunt un om fericit! Doar ca vorba romaneasca "nu zi hop pana nu sari gardul" adevar graieste!

A doua zi dimineata Angie imi zice:
- Ionut, e o problema cu apartamentul! (vai ce imi "place" cum zic ei apartament la o garsoniera nenorocita)
- Cum adica? Ce problema mai este si acum?
- Ca sa-ti iei rezidenta in China, trebuie sa faci dovada la politie ca ai un domiciliu. Aceasta dovada o faci cu permisul de inchiriere si contractul de inchiriere.
- Pai si care e problema? Contractul de inchiriere tocmai l-am semnat. Permisul ala de inchiriere banuiesc ca trebuie sa fie ok, ca sa poata inchiria garsoniera, nu?!
- Ei bine, agentul nu are permisul de inchiriere!

Doamne am simtit ca innebunesc cand aud asta! Am rugat-o pe Angie sa caute alt "apartament" si sa vada cum face cu agentul sa-mi dea banii inapoi. Dupa cateva ore, perioada in care Angie nu mi-a zis niciun cuvant, o intreb care e situatia.

- A vorbit Kuan-Yin cu agentul si acesta i-a spus ca poate incearca sa faca rost de permisul de inchiriere peste 4 zile. Altfel imi restituie doar 500 rmb din 1000 rmb.
Si daca imi permiteti sa citez reactia mea:
- Excuse me?! They think that I am stupid or what? Call back and tell her I want to pay me every single day at the Hilton Hotel util they get the permit!

Evident ca lucrurile nu au stat chiar asa si prin urmare a doua zi am mers cu Angie la ei la birou sa rezolvam situatia. Ajunsi la sediul companiei imobiliare suntem invitati intr-o sala de sedinte unde dupa vreo 5-10 minute in care am stat si m-am uitat ca prostul la Angie si la "cocoana agent" mi s-a explicat ca nu se poate face nimic si ca am doua variante. Ori nu iau nimic, ori iau 500 rmb. In acel moment ma ridic de la masa si o ies cu Angie pe holul cladirii sa ma sfatuiesc cu ea. Am vorbit si cu Kuan-Yin, care era in drum spre noi, care i-a spus sa sune la politie si sa explice situatia.

Dupa vreo 15 minute, apare politia, Angie le explica situatia, vine si "cocoana agent" si isi expune punctul de vedere, iar politistii decid sa mergem la sectie sa lamurim acolo lucrurile. Cand am coborat din lift dam nas in nas cu Kuan-Yin care venise sa rezolve situatia. Doar ca a ajuns nitel prea tarziu! Ii spunem ca plecam la politie la sectia nu stiu care si sa vina acolo.

Am intrat in masina de politie impreuna cu Angie si "cocoana agent". Dar ce "ferrari" avea politia. Primul lucru care l-am remarcat in momentul in care m-am suit in masina a fost mirosul ala de dacie 1310 si troncanitul planetarelor. Ajunsi la sectie incepe iar show-ul in chineza. Cand Angie, cand agenta, cand Angie, cand agenta, cand politistul. Si tot asa pana apare un alt politist - cred ca mai mare in grad - imbracat in civil care a fost si el destul de usor depasit de situatie. La un moment dat din limbajul trupului si tonalitatea si disperarea din voci am inteles ca pierdem teren. In acel moment pun mana pe telefon si ii dau un SMS lui Kuan-Yin in care ii explic ca am senzatia ca pierdem teren in fata agentei si ca "you are my last chance to get the money back"!

Plansete si urlete in sectie acolo ce nu va inchipuiti. Cand Angie, cand agenta - politistul, barbat bine, s-a abtinut de la plans :)) Sa minimizam circul, intram in camera de interogatoriu. Apare un alt politist - acesta chiar mi s-a parut ca parea fioros - care incepe sa ma descoasa (prin Angie evident, ca engleza oha).

- De unde esti?
- Din Romania (stiati ca R este un sunet care nu poate fi pronuntat de chinezi si prin urmare ei nu stiu ce e aia Romania, ci Lomania - cu accentele de rigoare?!)
- Ce faci in China?
- Muncesc
- Ai viza? Cum ai intrat in tara? Ai pasaport?
- Am de toate...
- Cum ai intrat in tara?
- Cu autobuzul?!
- Iti bati joc de mine?
- NU! Am aterizat in Hong Kong si de acolo am venit cu autobuzul...
....
si nu mai stiu cate intrebari mi-a pus

Intre timp apare si Kuan-Yin si incepe cu politistul o conversatie in chineza. Agenta cand incerca sa intervina era pusa la punct de politist. La un moment dat, politistul o lasa pe agenta sa vorbeasca cu Kuan-Yin si sa lamureasca ei (cel putin asa cred).

Dupa inca vreo 15-20 minute vesti noi! Angie imi spune ca maximul ce pot sa recuperez este de 800 rmb datorita lui Kuan-Yin.

Politistul o roaga express pe Angie sa-mi zica ca am mare noroc ca sunt din "Lomania" si ca "Lomania" are foarte bune relatii cu China ca altfel nu mai vedeam nimic inapoi.

- Perfect! Hai sa luam banii si sa ne caram dracului de aici ca nu mai putem!
- Pai banii nu ii vedem cash. Ne semneaza "cocoana agenta" un CEC pe numele Sarei si abia cand intra banii poti sa intri in posesia lor.
- Ok si asa. Hai sa mergem!

Am mai stat ceva pana s-a semnat o declaratie si inca ceva chestii care nu stiu ce erau si dam sa plecam. Ma apuca politistul de umar si imi zice:

- Popescu! Hagi! Lomania!

Doamne! Multumesc fotbalului romanesc ca m-a ajutat la chestia asta!

Acum ca am "rezolvat" povestea cu banii hai sa ne concentram sa rezolvam cu casa. Presiune mare pe Angie sa gaseasca casa ca imi expira timpul si ma trimit astia acasa si eventual mai imi dau si vreo interdictie pe viata de a mai intra in China!

Ziua urmatoare ma duc cu Angie si Paul sa vad un alt "apartament". Pai garsoniera asta de acum era mai mare, mai luminos fara santier, arata curatica si chiria era si mai putini bani.

- Are permis de inchiriere?!
- Da!
- Unde e permisul?
- Aici!
I-am facut poza si am trimis-o la verificat la Kuan-Yin.
- Contract avem?
- Da.
- Asteptam sa vedem ce zice Kuan-Yin de permis semnam.

Kuan-Yin e baiat descurcaret, un fel de Superman al Chinei, dar... si Superman are limitele sale. Kuan-Yin nu a putut sa ne zica pe loc daca e ok sau nu permisul si ca trebuie sa faca verificari suplimentare si ca ne zice clar a doua zi daca putem sa semnam contractul. Cum a promis, Kuan-Yin ne confirma a doua zi ca totul e ok si ca putem sa semnam contractul.

Am mers, am semnat contractul, am primit cheile si gata! Sunt chirias... dupa mai bine de 2 saptamani.

Doamne!!!!!

  1. La cat de "calm" esti tu si cu cearta lor in chineza(astia chiar vorbesc chineza..) cred ca nu ti-a fost prea usor!

  2. Hmm... ce pot sa zic. Nu ai ce face. Trebuie sa fi calm. Daca nu reusesti ai pierdut din start lupta. Problemele nu s-au terminat aici. O sa mai imi fac timp sa scriu zilele astea.

  3. Bine măcar că asta s-a rezolvat... :)

Scrie si tu o vorbulita

NOTE - You can use these HTML tags and attributes:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>