China - Ce am eu cu avioanele astea, nu stiu...

Shenzhen AirlinesIn perioada 9 - 14 mai am fost intr-o calatorie la Hangzhou si Beijing.

Ca o mica introducere, ca sa puteti sa intelegeti despre ce vorbesc, trebuie sa va spun ca in toata aceasta calatorie nu stiu daca am dormit 20 de ore - in total. Hmm... 20 de ore in 6 zile e putin oricat de tare ai fi. Plus de asta de vreo doua zile incepuse sa ma doara iar gatul - ca o fi fost de la A/C sau de la bere rece sau de la poluarea din Beijing habar nu am. Nesomnul, bautul poate si peste masura, singuratatea si oboseala in general m-au bagat intr-o depresie crunta - dar am trecut cu bine peste aceasta depresie.

Aceasta poveste este legata mai mult de drumul de intoarcere spre casa, nu despre ce am vazut, ce am facut, cu cine m-am intalnit in aceasta calatorie. Acum ca stiti starea de spirit de la momentul respectiv sa incep povestirea drumului de intoarcere spre casa.

Avionul trebuia sa plece din Beijing la 9.45 seara si sa ajunga in Shenzhen la unu noaptea. Am ajuns la aeroport pe la vreo 5 jumatate dupa amiaza si m-am apucat sa caut in tot aeroportul locul de unde trebuia sa ridic factura de la biletul de avion. Dupa ce m-am invartit prin aeroport si am intrebat in stanga si in dreapta am reusit sa iau factura. Imi zic eu in sufletelul meu "Hai sa ma duc sa fac check-in-ul desi avionul meu pleca spre casa la ora 10". La check-in cuconita aia imi zice intr-o engleza extrem de stricata - de mai bine vorbea in chineza ca oricum as fi inteles mai mult - ca avionul cu care trebuie sa plec eu nu mai ajunge la Beijing. Baaanggg!!! Parca m-a lovit in moalele capului. Va dati seama ca era sa mor de apoplexie. Efectiv mi-a scapat ghiozdanul din mana. Cum dracu nu mai vine la Beijing?! Pai si eu cu ce ma intorc acasa? Mi-a explicat ca pot sa ma fac booking la alt avion si m-a gonit la ticketing service ca ea nu are cu ce sa ma ajute.

Buunnn... se duce baiatul la ticketing service... Acolo o duduita extrem de draguta si extrem de "skilled" in ale englezei imi da de inteles ca pot sa ma sui intr-un avion care are ora de plecare 7 seara. Prima reactie a fost: si unde stau eu mai mult de 24h in Beijing?! (deja ma gandeam sa ma duc la o prietena de-a mea, si complicaciune... fix de asa ceva am eu nevoie acum... pana mea...). Intreb daca totusi nu se poate mai devreme. Pai nu se poate domnule mai devreme ca nu mai aveti timp sa faceti check-in-ul, uitati-va si dvs la ceas. Ahaaaa... deci pot sa plec spre casa la ora 7 PM in aceeasi zi - adica in mai putin de o ora jumatate trebuia sa plec spre casa. Ce dragut! Mi-a schimbat biletul de avion, am spus "xie xie" si am plecat repede sa fac check-in-ul. Cu check-in-ul am terminat extrem de repede si m-am dus la security check.

La security check problema mare! Vine un politai la mine si imi face semn sa-l urmez. In secunda doi m-am vazut personajul principal in "Bang up abroad - China"! Ma baga intr-o camera si imi zice sa desfac bagajul.
- Ce e asta? intreaba politaiul aratand acuzator spre cascavalul meu primit din Romania.
- Mancare...

Toate bune si frumoase pana la doua sticle cu sampon. Se uita tipul la mine si zice:
- Poison? Drugs?

In sinea mea imi zic: "Doamne, ce dracu are asta?! E sandilau?". Ma uit la el cu o expresie de nedumerire si de inocenta si ii zic:
- Shampoo.

Il bufneste rasul si ma trimite la un alt birou si discut cu sefa lui. O femeie imbracata in uniforma militara si cu o figura extrem de dura. Sefa, femeie desteapta. Vorbea engleza. Ii explic ca am doua sticle de sampon care vreau sa le duc acasa in Shenzhen.
- Domnule nu puteti sa mergeti cu ele in bagajul de mana in aceste conditii.
- ?!
- Ambele recipiente au mai mult de 100ml. Trebuie sa iesiti de la security check, sa cumparati o cutie, sa bagati sticlele in cutie, check-in si pe urma iar security check.
- Dar pierd avionul!!!
- Atunci ori va grabiti ori le confiscam!

Fuck... nu arunc samponul sa moara stela! Am facut un calcul rapid: pana ies, pana caut cutie, pana cumpar, check-in, iar la security check... pierd sigur avionul. M-am intors repede la check-in, am scos laptopul, aparatul foto si actele din ghiozdan si am trimis ghiozdanul la cala. Repede iar la security check ca nu mai aveam mult si chiar pierdeam avionul. Si daca il pierdeam era nasol... La security check m-am bagat ca moldovenii in fata de m-au injurat toti... (am auzit pe unu' care mi-a zis cao ni ma dar nu aveam timp sa ma iau cu aia la injuraturi). Am rugat o fatuca dragutica de acolo sa ma scaneze si sa ma perchezitioneze repede de tot ca pierd avionul. Mi-a zambit si m-a asa control rapid si riguros nu am mai vazut. Ii se miscau mainile de ziceai ca e Flash. Dupa ce am terminat cu security check-ul da-i si alearga, si alearga, si alearga. Anyways... alergand spre poarta de imbarcare parca mi-am auzit numele prin difuzoare ca sa ma grabesc... Eram deja in intarziere foarte mare. Poarta evident era in capatul opus al terminalului, terminal care nu e mic de loc... Super transpirat, cu o durere in gat groaznica din cauza careia abia puteam sa respir ajung la poarta care tocmai se inchidea. Dupa ce au comentat pe acolo m-au lasat totusi sa intru, dar ce mai conta.

Am ajuns in avion, m-am pus pe locul meu si am adormit instantaneu. M-a trezit o stewardesa cand am aterizat in Shenzhen. Avionul era gol! Habar nu am nici cand a decolat avionul, nici cand a aterizat si nici cand s-au dat toti oamenii jos!

Ajuns in Shenzhen, ma uit la ceas si fug repede spre metrou. Pai mai bine sa dau 7.60 rmb pana acasa la metrou decat 180 rmb la taxi. Evident ca ultimul metrou tocmai plecase de sub nasul meu :( Plin de spume ma intorc sa iau taxi. Am stat 1.5 ore la coada pana am reusit sa iau un taxi. Vai... Am ajuns acasa pe la 2 noaptea, am facut un dus, mi-am tras o pereche de chiloti si m-am bagat in pat. Nu cred ca am apucat sa pun capul pe perna si am adormit. Dimineata la ora 8 cand a sunat ceasul sa ma duc la treaba, mi-a trebuit cel putin jumatate de ora sa ma dau jos din pat.

Practic toata saptamana m-am recuperat. Ajungeam acasa la ora 7 - 8 seara, faceam un dus si somn pana a doua zi la ora 8.

Apropos... in weekend-ul care a urmat am fost in parc, mi-am cumparat zmeu si m-am jucat cateva ore bune. Sunt bucuros nevoie mare ca s-a deschis si piscina de la office si o sa incep sa ma duc sa inot.

  1. Interesanta povestirea si trebuie sa recunosc ca ma asteptam sa scrii ca ti-au ratacit si bagajul de cala! :)

  2. Doamne! La halul in care eram cred ca imi taiam venele pe aeroport la Shenzhen drept in fata lor!

  3. Nu cred ca ai fi facut asa ceva!!
    Dupa aceea cine ne mai delecta cu povestioare?!...hmmm?!

  4. Intradevar... o adevarata drama a fost evitata la mustata! :)

  5. Lasa....bine ca ti-ai luat zmeu.......copilaresti si tu putin!

  6. Desi nu ma simt, dar dupa spusele multora sunt un copil mai batran, dar tot un copil sunt :P

  7. Inteleg tortura,dar super funny stilul...chiar am ras si nu o fac usor. Like!

Reply to Mishu ¬
Cancel reply

NOTE - You can use these HTML tags and attributes:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.